COMUNICAT DE PRESAUn turneu istoric: cele patru viori ale lui Enescu, împreuna pe aceeași scenă Pentru prima data în istoria României, toate cele patru viori care i-au aparținut violonistului și compozitorului George Enescu (care se gasesc în patrimoniul Muzeului Național George Enescu din București) se vor afla împreună pe aceeași scenă, în noiembrie 2024, într-un turneu național. Cei patru violoniști care vor cânta la cele patru instrumente sunt Gabriel Croitoru, pe vioara Guarneri del Gesù Catedrala din 1731 instrument la care cânta din 2008, realizând pâna acum nu mai putin de 12 turnee nationale pentru promovarea acesteia din anul 2012 pâna în prezent, cel din 2024 fiind al 13-lea, Simina Croitoru, pe vioara Paul Kaul din 1931, Paul Raducanu, pe vioara Paul Kaul din 1930 și Mircea Dumitrescu pe o vioara Frères Pierre si Hippolyte Silvestre din 1835. Cu o istorie de mai bine de un deceniu, turneul va avea loc în noiembrie 2024 în mai multe orase din tara, precum Iași, București, Galați, Deva, Bistrita, Brașov si nu numai, oferind publicului posibilitatea de a se bucura de sunetele și emoțiile pe care aceste instrumente le-au purtat de-a lungul timpului. Turneul Vioara lui Enescu urmeaza a-i încânta si pe românii din diaspora în luna decembrie. Istoria calatoriilor viorii lui Enescu, din 2012 pâna în prezent, majoritatea realizate împreuna cu pianistul Horia Mihail, este deosebit de diversa: vioara lui Enescu a ajuns în camine culturale din sate aflate în cele mai îndepartate colturi ale României, unde sunetul Marii Muzici nu ajunsese niciodata, în sali de sport din licee în care veneau copii curiosi sa vada și sa auda cum suna o vioara celebra acolo unde ei alearga la ora de educatie fizica, în orașe mari și mici ale tarii dar si la Sala Radio din București sau în marile sali de concerte din Beijing, Londra, Spania, Portugalia. În turneul din acest an, toate cele patru viori ale lui George Enescu vor calatori prin țara. Muzeul National "George Enescu" este depozitarul celor patru viori care au rasunat sub arcusul maestrului George Enescu, donate statului român de catre sotia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odata cu înfiintarea muzeului, în 1956. Aceste comori au acum o valoare inestimabila nu numai prin calitatea lor de excepție dar și prin memoria artei violonistice a marelui interpret român, impregnata în istoria lor. Turneul reprezinta astfel o șansa unica pentru cei care vor veni la concerte de a vedea și asculta aceste instrumente încarcate de valoare și memorie istorica. Detalii gasiți pe www.vioaraluienescu.ro PROGRAM MUZICAL VIOARA LUI ENESCU 2024Pugnani-Kreisler - Preludiu și Allegro Solist: Gabriel Croitoru Fr. Kreisler - Liebesleid Solist: Paul Răducanu Fr. Kreisler - Liebesfreud Solist: Mircea Dumitrescu S. Dinicu - Reverie Solist: Simina Croitoru Ch. Dancla - Ah! vous dirai-je, maman! Soliști: Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul Răducanu, Mircea Dumitrescu ITINERAR VIOARA LUI ENESCU 202412 noiembrie Iasi, Palatul Culturii 4 decembrie Bologna, Hotel I Portici Producator: Pro Contemporania Partener de traditie: JTI Partener: Muzeul National George Enescu Coproducator: Radio România Partener: The Culture Club Coproducatori: Radio România Actualitati, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional Parteneri culturali nationali: Institutul Cultural Român, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Centrul National de Arta Tinerimea Româna Parteneri media: Radio România Actualitati, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro. Parteneri culturali si organizatori locali: Consiliul judetean Vrancea, Teatrul National de Opera si Opereta Nae Leonard, Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul Național Decebal din Deva, Primaria Municipiului Bistrita, Centrul cultural George Cosbuc din Bistrita, Palatul Culturii din Bistrita, Filarmonica din Brasov, Ateneul National din Iasi, Palatul Culturii din Iasi, Filarmonica George Enescu din Bucuresti POVESTEA CELOR PATRU VIORIVioara Joseph Guarnieri Catedrala din 1731, doua viori Paul Kaul din anii 1930 și 1931 și o vioara Frères Silvestre, Pierre și Hippolyte din 1835 care i-au aparținut marelui artist român sunt clasate la categoria Tezaur. Instrumentele, atinse de magia unuia dintre cei mai însemnati interpre?i ai secolului XX, suscita în continuare un interes special. George Enescu a fost posesorul unei viori Stradivari (cel mai stralucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a preferat un instrument Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: n-are poate o putere covârsitoare, în schimb are o mladiere extraordinara care are darul sa ma încalzeasca. Scoate vioara mea vibratiuni cari corespund de minune starilor mele sufletesti.(...) Stradivarius l-as putea compara cu o soprana lejera, iar Guarnerius cu o mezzosoprana dramatica (Rampa, 26 oct. 1931). Denumita Catedrala, vioara Guarnerius este cea mai valoroasa. Fabricata în anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut si sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnati lutieri cremonezi, vioara poarta inscriptia celebrului ei fauritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) IHS. Dupa 1930, la Paris, Enescu îl cunoaste pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care îi confectioneaza o vioara, admirabila din punct de vedere al sunetului, dar si al constructiei. Maestrul este foarte multumit, afirmând: e ceva mai mare si mai usoara pentru forta mea. În colectia muzeului exista doua asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtând inscriptia Paul Kaul, Paris, AN 1931. Georges Enesco. Modèle que jai créé spécialement pour Georges Enesco grand artiste. Muzeul deține înca o vioara Paul Kaul, datata 1930. Datorita prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obtinut comenzi importante pe piata americana, fapt care i-a asigurat celebritatea si o situatie financiara confortabila. Între muzicianul român si lutierul francez s-a consolidat o relatie de prietenie, dar si de colaborare artistica. George Enescu la pian si Paul Kaul la vioara au sustinut câteva recitaluri pe scene pariziene. Un alt instrument care a apartinut lui George Enescu este o vioara confectionata de fratii lyonezi Pierre si Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datând din prima jumatate a secolului al XIX-lea, inscriptionat în latina cu urmatorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835 BIOGRAFIIGabriel Croitoru (n. 1965, Galați) este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita Catedrala, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului National George Enescu). Cu o ampla cariera internationala, Gabriel Croitoru este la ora actuala solist-concertist al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Nationala de Muzica București, iar în perioada 2010-2022 a fost solist-concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România. În turneul Vioara lui Enescu cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita Catedrala ce i-a apartinut lui George Enescu. Simina Croitoru (n. 1990, Bucuresti) a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu tatal sau, Gabriel Croitoru, la clasa caruia s-a perfecționat la Universitatea Naționala de Muzica din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzica. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țara, dar și alaturi de orchestre simfonice din strainatate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc). Din anul 2016, și-a început cariera didactica în cadrul Universitații Naționale de Muzica din București. În turneul Vioara lui Enescu cânta pe o vioara Paul Kaul ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului National George Enescu). Paul Răducanu (n. 1996, București) s-a nascut într-o familie de muzicieni care i-a asigurat un mediu propice pentru dezvoltarea sa. A început studiul viorii la Colegiul Național de Muzica George Enescu din București, studiind cu profesorii Sorin Dragan și Alina Ghiugan. A participat la concursuri internaționale și la olimpiade unde a câștigat numeroase premii I. În anul 2009, a fost bursier al Fundației Principesa Margareta a României, având astfel șansa sa-și achiționeze o vioara proprie. A participat la cursuri de maiestrie cu Liviu Prunaru și Emilian Piedicuța. În prezent, este masterand al UNMB la clasa reputatului violonist și profesor, Gabriel Croitoru. În turneul Vioara lui Enescu cânta pe o vioara Paul Kaul ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului National George Enescu). Mircea Dumitrescu (n. 1998, București) a descoperit vioara la vârsta de 4 ani, când strabunicul sau l-a învațat primele note. La vârsta de 11 ani a fost numit micul Paganini de mass-media naționala. Absolvent al Universitații Naționale de Muzica București, a câștigat premiul I la peste 60 de concursuri, printre care 25 internaționale. A participat la foarte multe festivaluri, printre cele mai importante se numara Festivalul International Pablo Casals de la Prades (2015), în 2017 a participat într-un turneu international alaturi de orchestra LES DISSONANCES condusa de maestrul David Grimal, iar în 2019 a avut onoarea de a participa împreuna cu mentorul sau, maestrul Gabriel Croitoru și cu pianistul Horia Mihail pe scena Salii Radio în turneul Cool Sound. În turneul Vioara lui Enescu cânta pe o vioara Frères Pierre și Hippolyte Silvestre din 1835 ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului National George Enescu). |
Presă |
||
Pianul Călător Duelul Viorilor Vioara lui Enescu Cele Trei Dive Flautul de aur Societatea Română de Radiodifuziune Radio
România Cultural |